Obiective turistice

Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni – ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi construită între anii 1503-1504

Scurt istoric

Pe locul unde este zidită biserica, la data de 15 octombrie 1451, a fost tăiat capul voievodului Bogdan al II-lea (1449-1451), tatăl lui Ştefan cel Mare – la o nuntă, de către Petru al III-lea Aron (domnitor al Moldovei în perioadele 1451-1452, 1454-1455 şi 1455-1457), care venise cu armată asupra lui Bogdan ca să-l scoată din scaunul domnesc. Tradiţia spune că după ce a fost ucis tatăl lui Ştefan cel Mare, acesta s-a refugiat în pădurea vecină, ascunzându-se într-un stejar, de frica lui Petru Aron, care voia să-l omoare.

Dar nici Petru Aron nu s-a bucurat prea mult timp de domnie, deoarece Ştefan cel Mare, fiul lui Bogdan, s-a ridicat cu oaste împotriva uzurpatorului Petru Aron şi după două lupte – la Doljeşti şi satul Obric, îl biruieşte pe Petru, urcându-se pe scaunul Moldovei, domnind până în anul 1504.

Construcţia bisericii a fost începută la data de 8 septembrie 1503 de către Ştefan cel Mare şi Sfânt, dar cum domnitorul a murit între timp, biserica a fost finalizată la 18 septembrie 1504 de către fiul său, domnitorul Bogdan al III-lea (1504-1517).

Pisania are următorul cuprins:

În anul 7011 septembrie 8, Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Ţării Moldovei, a binevoit şi a zidit acest hram în numele Tăierii cinstitului cap al cinstitului şi slăvitului prooroc înainte mergător şi botezător Ioan, în acest loc unde a fost tăiat capul tatălui său Bogdan Voievod. Şi pe Ştefan Voievod l-a ajuns moartea, veşnica lui pomenire, iar fiul său Bogdan Voievod a continuat cele începute de tatăl său şi a terminat biserica în anul 7012, în luna septembrie 18.

— Pisania Bisericii din Reuseni

Rămăşiţele pământeşti ale lui Bogdan al II-lea au fost înhumate în biserica din satul Secuieni, cam la 10 km de Reuseni. Piatra de mormânt găsită aici arată că nu au fost reînhumate în Biserica din Reuseni, cum voia să facă Ştefan cel Mare.

În anul 1868 s-a acoperit biserica cu şindrilă, iar în 1906 s-a acoperit cu tablă prin dania credincioşilor.

În ceea ce priveşte interiorul bisericii, a rămas acelaşi, nesuferind nici o schimbare: fără pictură şi cu ornament frumos.

În anul 1843 s-a refăcut iconostasul, s-a podit biserica cu scânduri pe timpul preotului Lazăr Marian (1833-1861) înlăturându-se vechea pardoseală din cărămidă.

Elemente arhitectonice

Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Reuseni face parte din grupa bisericilor construite în plan mixt, provenit din combinarea planului longitudinal cu cel trilobat, fără turlă şi abside laterale. Biserica are o lungime de 25,50 metri, o lăţime de 9,50 metri şi o înălţime de 11 metri.

Soclul bisericii şi-a păstrat profilul. Pereţii se prelungesc spre apus (vest) cu 2,50 metri şi sunt legaţi printr-un arc lat în plin centru, formând o nişă semicirculară care a servit drept clopotniţă. Ferestrele sunt mici, cu chenare dreptunghiulare de baghete încrucişate la colţuri şi cu partea interioară în semicerc. Uşa prin care se intră în pronaos, tăiată în peretele sudic, are un chenar de muluri, fără baze, terminate în arc frânt. Calota pronaosului este aşezată pe un sistem de opt arcuri dispuse etajat.

În pronaos se află un mormânt în zid, care nu a fost încă identificat, se crede totuşi că acest mormânt ar fi al boierului Mihalache care a fost unul din ctitorii bisericii.

De asemenea, naosul este boltit cu o calotă similară. Uşa prin care se pătrunde în naos are muluri încrucişate la colţurile de sus. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea pereţilor şi încadrate de două mănunchiuri de colonete angajate, sculptate în piatră, cu bazele ornamentale.

Absida altarului cu bolta în sfert de sferă are spre nord şi sud obişnuitele nişe ale proscomidiarului şi diaconiconului. Biserica nu a fost pictată.